Cum ne dam seama daca avem apnee de somn?

Iata cateva intrebari cheie:

• Aveti un sforait zgomotos sau pauze ale respiratiei in timpul somnului? Sau partenerul de pat v-a semnalat aceste aspecte?
• Va treziti noaptea cu senzatia de sufocare?
• Va treziti des noaptea sa mergeti la baie?
• Aveti senzatia de uscaciune a gurii si beti des apa in timpul noptii?
• Aveti dureri de cap dimineata la trezire?
• Aveti o somnolenta excesiva ziua? (tendinta de atipire sau adormire in timpul activitatilor monotone: cand cititi, cand va uitati la TV sau la calculator, cand sunteti la volan, la teatru, la film, dupa ce ati mancat, etc)
• Aveti tulburari de concentrare si memorie?
• Sunteti mai iritabil/irascibil, anxios sau depresiv in ultima perioada?

Daca la majoritatea intrebarilor raspundeti afirmativ, se poate sa aveti sindrom de apnee in somn.

Sindromul de apnee in somn (SAS) reprezinta o afectiune a aparatului respirator reprezentata de pauze respiratorii in timpul somnului, cu durata de cel putin 10 sec, cu o frecventa de minim 5 evenimente pe ora de somn, insotite de simptomatologia mentionata, cu consecinte deosebite asupra starii de sanatate:

1. Cardio-vasculare: hipertensiune arteriala, aritmii, infarct miocardic, accidente vasculare cerebrale, insuficienta cardiaca.
2. Metabolice: diabet, obezitate, toleranta alterata la glucoza.
3. Psihice: iritabilitate, depresie, anxietate.
4. Altele: scaderea performantelor intelectuale, oboseala cronica, scaderea libidoului, impotenta.

 

Factori de risc:

1. Varsta: dupa 30-40 ani, SAS este mai frecvent, dar poate aparea la orice varsta.
2. Sexul masculin cu frecventa de 2 ori mai mare pentru SAS fata de cel feminin.
3. Obezitate: aprox 70% din pacientii cu SAS de tip obstructiv sunt obezi sau supraponderali (au circumferinta abdominala >102 cm la barbati sau >80 cm la femei)
4. Factori familiali: un istoric familial de apnee in somn creste probabilitatea de 2-4 ori mai mult de a avea aceasta patologie.
5. Circumferinta gatului mai mare de 43 cm la barbati si de 40 cm la femei poate semnala prezenta de SAS.
6. Elemente anatonice craniofaciale: barbie mica (micrognatie) sau situata posterior (retrognatie), bolta palatina inalta si ingusta, hipertrofia amigdaliana, macroglosie, val palatin alungit.
7. Boli endocrine: hipotiroidie, acromegalia.
8. Fumatul, consumul de alcool si medicamentele sedative pot fi factori favorizanti pentru SAS.

Diagnosticarea prin poligrafie ventilatorie nocturna este simpla. Aceasta investigatie poate fi facuta la domiciliu sau in spital. Pacientul trebuie sa doarma o noapte (minim 4 ore) cu acest aparat, care inregistreaza mai multi parametrii, pe baza carora medicul specialist (cu competenta in somnologie) poate pune diagnosticul si poate recomanda tratamentul corespunzator. In cazul in care testul nu este concludent, se poate efectua o polisomnografie, in laboratorul de somn cu aparatura mai complexa, sub stricta supraveghere a cadrului medical specializat.

 

Tratamentul este instituit de o echipa de medici si presupune o serie de masuri: *

1. igiena a somnului.
2. evaluare nutritionala- scaderea in greutate (daca este cazul).
3. evaluare cardiologica, endocrinologica, neurologica, psihiatrica, ORL, etc. in functie de patologia asociata.
4. utilizarea unor aparate de presiune pozitiva de tip CPAP, APAP, BiPAP, care amelioreaza sau chiar remit simptomatologia, rezultatul fiind evident la numai cateva zile de tratament.

 

Este important sa tratam sindromul de apnee in somn si complicatiile acestuia, astfel putem creste calitatea somnului si putem diminua incidenta morbiditatii si mortalitatii acestei patologii.

Un somn usor si odihnitor, om sanatos si zi cu spor!

 

*Rezultatele nu sunt garantate si difera de la persoana la persoana si sunt conditionate de respectarea conduitei alimentare stabilita impreuna cu medicul.