Alimentatia copiilor este dependenta de adultul din viata lor. De multe ori ne gandim ca in cazul copiilor, acesta ar trebui sa aiba alte reguli in ceea ce privește metodele de preparare sau continutul meselor.
Daca in cazul copiilor cu varsta de pana in 2 ani, respectam cu strictete ce ne zice medicul pediatru sau cel de familie si nu le dam produse cu zahar, alimente prajite sau chiar sarate, dupa aceasta varsta, multi parinti considera ca pot manca orice, oricat si ca nu mai exista restrictii alimentare.
De fapt, in mare, ar trebui sa aplicam cam aceleasi reguli:
- Ca metode de preparare- la nici o varsta nu este recomandata prajirea alimentelor. Este bine sa preparam alimentele prin fierbere, aburi, sa le punem pe gratar , la cuptor sau la un aparat de gatit de tip slow-cooker si, chiar si mai nou intratele aparate de tip air fryer;
- In ceea ce priveste consumul de zahar adaugat (si aici nu intra fructele, ci acele alimente in compozitia carora punem zahar alb, zahar brun, siropuri de diferite feluri, miere)- si aici trebuie sa avem niste reguli legate de cantitate si de frecventa cu care consumam aceste produse. Nici copiii si nici adultii nu au nevoie de ceva dulce in casa, „ca sa fie”. De cele mai multe ori, beneficiile unor astfel de produse aduse corpului sunt minimale in comparatie cu ce vitamine si minerale am putea obține din alimente precum fructe, legume, lactate, oua, carne slaba, produse din cereale de tip integral (paine integrala, orez integral, paste integrale). Daca ne este pofta de ceva dulce, e mai bine sa ne ducem sa cumparam o singura portie (ambalaj cat mai mic) si sa nu facem si rezerve pentru alte dati, cand „ daca mai cere copilul?”.
Ce ar trebui sa consume copilul la o masa principala?
Farfuria sanatoasa ar trebui sa arate la fel, in ceea ce priveste compozitia, cu cea a adultului. Diferenta va fi in ceea ce priveste cantitatea alimentelor puse in farfurie.
Ne ghidam dupa „principiul farfuriei” in care:
- O parte (de obicei un sfert de farfurie, pana la o treime) este acoperita de alimente bogate in proteine precum carne slaba (de pui, curcan, consumata fara piele sau chiar si porc/vita, dar muschi), oua, lactate si branzeturi (nu le recomandam pe cele cu continut foarte mare de grasimi dar nici pe cele cu zero grasimi), peste si fructe de mare.
- O alta parte (tot un sfert pana la o treime din farfurie) o acoperim cu alimente care contin glucide sau carbohidrati complecsi precum paine integrala, orez integral, paste integrale, dar si cartofi, fasole boabe, linte, naut, mamaliga sau fructe
- Si cea de a treia parte din farfurie ar trebui sa contina legume iar aici lista este foarte bogata si copilul are multe variante din care sa aleaga: rosii, ardei, castraveti, salata verde, ceapa, varza, broccoli, conopida, spanac, rucola, fasole verde, sparanghel, etc. Ele pot fi consumae crude, ca atare sau in salate, sau preparate (puse in ciorbe, supe, supe-crema, mancaruri, legume la cuptor sau la gratar, etc).
Sa nu uitam ca alimentatia sanatoasa a copilului incepe cu adultul, ca el este cel responsabil de aprovizionare si preparare si ca el este primul exemplu pe care il vede copilul!
Te invitam sa descoperi si alte articole interesante, pe Blogul Clinicii Smart nutrition!
De asemenea, te invitam sa faci parte din comunitatea Facebook Clinica Smart nutrition si Instagram Clinica Smart Nutrition si de asemenea,
sa ne urmaresti interviurile si prezentarile video pe canalul nostru de Youtube Clinica Smart Nutrition.
*articol publicat pe csid.ro