Esențialul despre terapia cu insulină

Orice pacient diagnosticat cu diabet zaharat de tip 2 trebuie să-și mențină glicemia în limite normale. Când nu mai reușește să facă asta doar cu tratament medicamentos și prin dietă, are nevoie de insulină. În cazul bolnavilor cu diabet zaharat de tip 1, singura opțiune de tratament este insulina.

Diabetul este o boală cronică, ce se instalează când pancreasul nu mai produce sau când nu utilizează în mod corespunzător insulina, hormon care ajută la procesarea glucozei obținute din alimente. Pentru a supraviețui, bolnavii cu diabet de tip 1, dar și cei diagnosticați cu diabet de tip 2 in stadiile mai avansate au nevoie de injecții cu insulină in fiecare zi.

„Terapia cu insulină este recomandată când pacientul aflat pe dublă sau chiar triplă terapie nu atinge valorile-țintă ale glicemiei și hemoglobinei A1c, valori stabilite impreună cu medicul curant diabetolog. În cazul unui pacient nou diagnosticat, la care valorile glicemiei depășesc 3.000 mg/dl sau prezintă simptome (poliurie, polidipsie, scădere in greutate), se indică și tratament cu insulină“, explică dr. Mihaela Posea, medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice.

Este de mai multe tipuri

„Din punct de vedere al duratei de acțiune, cele mai frecvent folosite insuline la noi în țară sunt cele cu durată lungă de acțiune (sau insulina lentă) și cele cu durată scurtă de acțiune (sau insulina rapidă)“, spune dr. Mihaela Posea. Cea cu durată rapidă acționează până la 4 ore, iar insulina lentă sau prelungită ține aproximativ 24 de ore.

Ai nevoie de o schemă de tratament

Este important ca terapia să fie elaborată împreună cu diabetologul, pentru că doza de insulină prescrisă trebuie adaptată la dietă și nu invers. Prin urmare, medicul trebuie să țină cont de cantitatea de glucide pe care o consumi într-o zi, pentru ca injecția cu insulină să corespundă nevoilor organismului. Pe lângă asta, în întocmirea planului de tratament contează și cât de multă insulină produce corpul tău, cât de sensibil sau rezistent ești la insulină, cât de multă mișcare faci, cât dormi, ce greutate ai, dacă suferi și de alte boli, ce medicamente iei.
Ținând cont de toate acestea, specialistul îți va recomanda o schemă de tratament, iar tu va trebui să-ți planifici mesele și programul zilnic.

Fiecare tip de insulină are seringa proprie

Aceasta se poate injecta cu o seringă, cu un dispozitiv în formă de stilou (pen) sau prin intermediul unei pompe de insulină (dispozitiv care se poartă la centură și care trimite insulina în corp prin intermediul unui tub mic, timp de 24 de ore pe zi). Seringile cu insulină se păstrează în partea de jos a ușii frigiderului sau în compartimentul pentru fructe și legume, pentru a preveni congelarea, la o temperatură de 2-8 grade Celsius. Pentru că injectarea unei doze de insulină rece poate provoca dureri sau iritații, poți să o ții la temperatura camerei cu puţin timp înainte de administrare. Este important să nu depozitezi insulina în apropiere de o sursă de căldură sau în lumina directă a soarelui. În cazul în care ai observat că seringa s-a deteriorat, trebuie să o înlocuiești, pentru a calcula corect doza. Dacă tratamentul tău presupune injectarea a 2 tipuri de insulină, fiecare va avea seringă proprie. Pentru o injectare mai simplă, poți folosi penuri. Astfel, printr-o apăsare de buton, se injectează insulina sub piele. Înainte de administrare, insulina trebuie agitată.

Nu se fac injecții în același loc

Insulina se injectează sub piele, în coapse, abdomen, fese, brațe. Ea ajunge mai lent în sânge când este administrată în partea superioară a brațelor și mult mai încet dacă se injectează în coapse și fese. Injecția făcută în abdomen se absoarbe mult mai repede. Pentru că există riscul topirii țesutului de grăsime de sub piele, aceasta nu trebuie făcută în același loc. Distanța dintre 2 puncte de injectare trebuie să fie de 2-3 cm.

Sfatul specialistului

Dr. Mihaela Posea, medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice, Smart Nutrition
Hiperglicemia (valorile mari ale glicemiei) duce în timp la apariţia complicaţiilor diabetului: afectare oculară (cel mai des întâlnită fiind retinopatia), renală (mergând până la boala cronică renală care necesită dializă), neuropatie (înţepături, amorţeli la nivelul mâinilor şi picioarelor, bilateral) sau chiar amputaţii. Însă, în cazul tratamentului cu insulină, de multe ori, apare hipoglicemia: scăderea valorilor glucozei sub 70 mg/dl. Simptomele care pot fi întâlnite în această situaţie variază de la o stare generală de rău, ameţeală, transpiraţii până la comă, în cazurile foarte grave.

 

Acest articol a fost publicat în revista Click! Sănătate.

Lasati un comentariu