*Acest articol a fost publicat pe site-ul Adevarul.ro
Rolul alimentatiei în anxietate şi depresie este foarte important, întrucât fie le poate ameliora simptomele, fie le poate genera sau agrava. Dr. Alexandru Popa, medic specialist de diabet, nutriţie şi boli metabolice în cadrul Clinicii Smart Nutrition, ne spune care sunt modurile în care alimentaţia influenţează aceste afecţiuni.
„O persoană cu un regim alimentar dezordonat, care câştigă în greutate, poate avea tulburări de tip anxios sau depresiv din cauza kilogramelor în plus, care pot duce la scăderea stimei de sine şi la o posibilă stigmatizare socială. Aceştia pot încerca să îşi amelioreze stările negative prin consumul unor alimente hipercalorice – dulciuri, chipsuri, covrigei, alune prăjite, fructe confiate, lucru care întreţine luarea în greutate. Astfel, se formează un cerc vicios, în care oamenii sunt depresivi din cauza greutăţii, dar mănâncă dezordonat şi pentru că simt că anumite alimente le îmbunătăţesc starea.“
Care sunt efectele unui regim alimentar restrictiv
Printr-un consum mult prea scăzut de calorii şi, implicit, printr-un aport insuficient de vitamine şi minerale, persoanele care adoptă un regim alimentar restrictiv pot genera un episod anxios sau depresiv. Este important ca alimentaţia persoanelor cu astfel de tulburări să fie echilibrată şi adaptată nevoilor acestora. Ele trebuie să-şi asigure un aport suficient de calorii, vitamine şi minerale.
„Consider necesar ca pacientul, împreună cu medicul nutriţionist, să găsească soluţiile adecvate situaţiei în care se află, astfel încât acesta să poată menţine un program alimentar pe termen lung, fără dificultăţi. În cazul pacienţilor care nu gătesc, vom căuta soluţii pentru mese simplu de preparat, uşor accesibile. Pentru cei care doresc să îşi ocupe timpul gătind, cărora le face bine să aibă activitate în permanenţă, ne putem gândi la meniuri mai complexe, care să îi menţină ocupaţi o perioadă mai lungă”, explică dr. Alexandru Popa.
„În cazul persoanelor care au un aport alimentar insuficient, având o greutate mai mică decât normalul, ne putem gândi la niste variante de meniuri sănătoase cu mai multe calorii într-un volum mic, astfel încât să se poată alimenta cu porţii mici, dar consistente, care să le echilibreze greutatea”, mai adaugă specialistul.
Ce rol joacă alimentaţia în cazul diagnosticării cu sindrom anxios sau depresiv
Deşi alimentaţia este foarte importantă, este esenţial ca fiecare pacient diagnosticat cu sindrom anxios sau depresiv să păstreze legătura cu medicul psihiatru, în vederea tratamentului de specialitate sau a psihoterapiei. Alimentaţia este un adjuvant important în managementul acestor afecţiuni, însă sub nicio formă nu poate înlocui complet un tratament specific, atrage atenţia medicul specialist.
„În funcţie de severitatea episodului anxios sau depresiv, medicul nutriţionist poate ajuta, pe lângă asigurarea unui regim echilibrat, cu un sfat sau o părere, punctuale, pentru fiecare situaţie. De exemplu, dacă un pacient nu se poate abţine de la dulciuri în acele momente, putem găsi împreună soluţia pentru un dulce mai puţin caloric, sau pentru o anumită combinaţie de alimente, astfel încât acesta să nu abuzeze şi să consume un număr prea mare de calorii. În plus, dacă simptomele sunt generate sau întreţinute de un aliment, se poate discuta înlocuirea sau excluderea lui din meniu.”
