Dr. Mihaela Posea, medic specialist în diabet, nutriție și boli metabolice la clinica noastră, a explicat, în cadrul emisiunii Sănătate Smart FM, care sunt criteriile care definesc stilul de viață sănătos, în cazul copiilor.
Mai există o alimentație sănătoasă în zilele noastre? Ce înseamnă, exact, o alimentație bună pentru
copiii noștri?
Avem un ghid publicat pe site-ul ministerului Sănătății, se cheamă ”Ghidul de prevenție, stil de viață sănătos și alte intervenții preventive prioritare pentru boli netransmisibile”. Este dedicat asistenței medicale primare, adică medicilor de familie, însă acest ghid ne spune foarte clar ce înseamnă o alimentație sănătoasă și o definește. Este acea alimentație care asigură creșterea și dezvoltarea, și previne, iar aici pun un accent foarte mare pe acest cuvânt – previne – apariția unei boli cronice netransmisibile, precum obezitate, diabet zaharat, cancer sau boli cardiovasculare.
Foarte important este sportul pentru un stil de viață. Ce ar mai putea completa un stil de viață
sănătos?
Stilul de viață sănătos cuprinde o alimentație echilibrată, cuprinde activitate fizică regulată. Iar în cazul copiilor vorbim de 60 de minute de educație fizică moderată în fiecare zi, și cuprinde somn odihnitor, adică exact acel somn în urma căruia copilul se trezește odihnit.
Cum putem verifica exact o alimentație sănătoasă?
În privința alimentației, în clinica la care lucrez, în clinica Smart Nutrition, avem la îndemână o analiză completă a ei, care se bazează pe jurnalul nutrițional. Acest jurnal ne va arăta cum se încadrează copilul în recomandările zilnice, specifice vârstei și sexului lui, recomandări pentru macronutrienți (adică pentru proteine, lipide și glucide sau carbohidrați), dar și recomandări pentru micronutrienți (adică vitamine și minerale). Cu alte cuvinte, această analiză ne poate spune cât din doza zilnică recomandată acoperă prin alimentația lui copilul. Și cum îl putem convinge să accepte tot ce este sănătos? Educându-l corect, prin exemplul personal? Ca să convingem un copil să se spele pe mâini, avem nevoie să-l educăm, avem nevoie să îi spunem aceste lucruri. Să fie politicos, la fel. Să citească, la fel, îl educăm. Același lucru facem cu copilul în cazul în care vrem să-l învățăm să accepte alimentele sănătoase. Îl educăm. Și sunt câteva elemente care ne ajută.
Exemplul personal este primul dintre ele. Așa cum copiii acelora care citesc în mod natural, au șanse mai mari să devină iubitori de cărți, față de copiii care-și petrec în mod normal timpul uitându-se la televizor. La fel și copiii familiilor care mănâncă sănătos și împreună, au șanse mai mari să facă alegeri alimentare corecte.
Al doilea element ar fi constanța, adică, excepțiile sunt excepții. Le putem avea, însă nu foarte des. Nu putem mânca sănătos o lună pe an sau doar o săptămână din două. Un alt element important ar fi evitarea extremelor; în clinică am evaluat meniuri de grădiniță, de 500 de calorii pe toată ziua, ceea ce este foarte puțin, pentru că era alcătuit din salate de quinoa și sufleuri de broccoli. Și ultimul element, poate la fel de important ca primele trei, este atitudinea normală. Adică să ne comportăm și să credem în ceea ce spunem, pentru că ei simt dacă nu credem în ceea ce le spunem. Obiceiurile sănătoase se deprind din familie, încă din primii ani e foarte important ca noi, părinții, să le fim un bun exemplu în ceea ce privește alimentația sănătoasă și activitatea fizică. Și nu trebuie să uităm că, inițial, în primii ani, copilul învață prin imitare. Dacă noi avem obiceiuri sănătoase, atunci și copilul nostru le va avea.
Un alt lucru de care trebuie să ținem cont este că, un copil nu merge singur la cumpărături, nu el gătește, iar deciziile pe care le ia în privința mâncărurilor țin de cât de gustoasă este respectiva mâncare, nu de efectul ei pe sănătate.
Ce facem cu tentațiile pentru alimentele nesănătoase în privința copiilor?
Dacă aceste tentații culinare periculoase apar rar, la ocazii speciale, gen o aniversare, o petrecere, un Crăciun, un Paște, e bine să nu le interzicem, mai ales că obicei reprezintă un prilej de întâlnire cu prietenii, un mod de a socializa. Dacă însă se întâmplă în fiecare zi sau de 3-4 ori pe săptămână, părinților pe care îi consiliez în Clinica Smart Nutrition le spun că e mai bine să nu le cumpere. Să nu existe în casă, ca și tentații. Dar, bineînțeles, nu înainte de a-i explica celui mic impactul asupra greutății și sănătății lui, cu atingerea unor subiecte care sunt importante pentru el. De exemplu, nu vei mai putea să îmbraci rochița primită în dar de la bunica sau nu vei mai putea alerga la basket sau
ceva ce pentru el este foarte important să facă.
Ce înseamnă prea mult dulce? Cât mai exact?
Pentru copii cu vârsta cuprinsă între 2 și 18 ani, Societatea Americană de Cardiologie recomandă a nu se consuma mai mult de 6 lingurițe de zaharuri într-o zi. Cât înseamnă aceste 6 lingurițe? Înseamnă un pahar de suc pe zi, indiferent dacă vorbim de suc proaspăt sau îmbuteliat. Sau pot însemna două linguri de miere.
Cum depistăm un copil cu probleme de greutate?
Ca să putem spune despre un copil că are probleme de greutate, primul pas este să-l cântărim și să-l măsurăm în înălțime. Apoi, se calculează la fel ca la adulți indicele de masă corporală. Putem spune despre un copil că este supraponderal dacă are acest indice de masă corporală în intervalul dintre percentila 85 și percentila 94. Și spunem că suferă de obezitate dacă acest indicator este peste percentila 95. Cum citim însă aceste percentile?! De exemplu, dacă un copil are indicele de masă la percentila 87 înseamnă că dintr-o 100 de copii de vârsta și sexul lui el are acest indicator, indicele de masă corporală, mai mare decât 87 dintre ei. Deci, este supraponderal. Indicele de masă corporală este însă un indicator care ține cont de greutate și de înălțime. El nu ia în calcul masa de grăsime, viscerală mai ales, care este implicată în apariția diabetului zaharat sau a bolilor cardiovasculare.
Cum putem controla alimentația copilului în școli, în grădinițe?
Alimentația din școli și din grădinițe trebuie să îndeplinească cerințele stipulate de ordinul 1563, din 12 septembrie 2008, publicat de Ministerul Sănătății Publice, cu privire la lista alimentelor nerecomandate preșcolarilor și școlarilor și a principiilor care stau la baza unei alimentații sănătoase pentru copii și adolescenți. Prin urmare, ca părinți putem să sesizăm atât conducerii grădiniței sau școlii, cât și structurilor din cadrul Ministerul Sănătății Publice sau autorităților de sănătate publică județene sau municipiului București, dar și inspectoratelor sanitare de stat județene, care au obligația de a aduce la îndeplinire prevederile acestui ordin și de a controla respectarea lor.
Putem numi alimente nerecomandate toate băuturile răcoritoare, cu excepția apei îmbuteliate sau a apei minerale îmbuteliate, apoi vin prăjituri, bomboane, alimentele cu un conținut mare de zaharuri, cele cu un conținut mare de grăsimi, nu? Cum ar fi pizza…
Așa este. În acest ordin sunt date și exemple de categorii de alimente care prin conținut sau forma de prezentare pot fi nerecomandate copiilor. Așa cum spuneai, vorbim despre băuturile răcoritoare, orice tip de băutură răcoritoare, cu excepția apei răcoritoare îmbuteliate sau a apei minerale îmbuteliate. Vorbim despre alimente cu conținut mare de zaharuri, adică peste 15 grame de zaharuri pe suta de grame de produs. Aici ar putea să intre prăjiturile, bomboanele, acadelele sau alte produse similare, inclusiv cele pe care le facem în casă. Mai sunt date ca exemplu alimente cu conținut mare de grăsimi; acest lucru înseamnă că au peste 20 de grame de grăsimi per suta de produs: produsele de patiserie, pizza, hamburger, cartofii prăjiți sau alte alimente preparate prin prăjire, cum sunt șnițelele și chiftelele. Chips-urile, biscuiții sărați, covrigeii sărați, alunele sărate, semințele, brânzeturile sărate intră în categoria alimentelor cu conținut mare de sare, peste un gram jumate de sare per suta de grame de produs.
Și mai sunt foarte multe alimente neetichetate, nu? Care nu au trebui folosite…
Alimentele neetichetate nu trebuie să fie folosite în școli și grădinițe, ele nu pot fi date copiilor dacă nu sunt ambalate.
Cum putem completa alimentația de la grădiniță, de la școală pentru copii?
Prin alimentația pe care o oferim noi acasă, avem grijă să respectăm aceleași reguli pe care le cerem să fie respectate de către grădinițe și școli, adică să fie echilibrate, să cuprindă fructe, legume, cât mai multe, cât mai proaspete. Să nu interzicem vreo categorie, vreo grupă alimentară, să nu încercăm să scoatem carnea din alimentația copilului sau ouăle, sau lactatele, sau alte grupe alimentare. O alimentație sănătoasă a copilului le cuprinde pe toate.
*Acest interviu a fost difuzat la postul de radio Smart FM
