*Acest articol a fost publicat pe Mediafax.ro.
Crăciunul este un moment de bucurie şi sărbătoare. În ceea ce priveşte obiceiurile alimentare ale românilor de al sărbători, deşi există diferenţe de la regiune la regiune, avem câteva elemente comune: salata de boeuf, piftia, lebărul, caltaboşii, toba, cârnaţii, şoriciul, slăninuţa cu ceapă, sarmalele de porc, carnea prăjită/pomana porcului, vinul şi ţuica fierte şi, bineînţeles, cozonacul.
Dr. Mihaela Posea, medic specialist diabet, nutriţie, boli metabolice, doctor în medicină de la Clinica Smart Nutrition, ne analizează din punct de vedere nutriţional mâncărurile tradiţionale pe care de obicei le consumăm de Crăciun.
Recomandarea mea, ca medic nutriţionist, este de a fi cumpătaţi în aceste zile de sărbătoare. Dacă mai venim şi după o perioadă în care am ţinut post, consumul acestor preparate tradiţionale ne poate strica bucuria de a fi împreuna cu familia.
Ziua de Crăciun, din punct de vedere culinar, este o zi de exces alimentar
Un aperitiv compus din 50 g şorici proaspăt (5 fâşii), 100 g salata boeuf (o lingură generoasă de salată), câte 50 g lebăr, slăninuţă şi calbatoşi, 100 g piftie poate aduce un aport energetic de 1400 kcalorii. Dacă ar fi să ne raportăm la necesarul caloric al unui adult, aşa cum scrie şi pe etichetele nutriţionale, acesta ar fi de 2000 kcal/zi. Din experienţa mea însă, acest necesar caloric este uşor supraestimat, pacientele mele menţinându-și greutatea cu un aport energetic de aproximativ 1400- 1600 kcal, iar bărbaţii- 1600- 1800 kcal, în condiţii de sedentarism.
Continuând festinul culinar, avem friptura, care este de fapt carne de porc preparată cu ulei sau chiar untură servită cu mamaligă şi eventual murături. Un astfel de meniu ne poate „costa” şi 700 kcal. Când servim o „pomana porcului” făcută din 4-5 bucăţi de cârnaţi (50 g), 4-5 jumări (20 g) şi o bucată mai mare de carne de porc (100 g) prăjite în untură, nepunând la socoteală tuica sau vinul fiert, avem 800 kcal- 1000 kcal, cam cât ardem în 4- 5 ore de plimbare uşoară.
Sarmalele nu pot lipsi din meniul de Crăciun. 3-4 sarmale din carne de porc (120 g), servite fără mamaligă sau pâine au aproximativ 300 kcal.
Şi cum orice masă de sărbătoare se termină cu un desert, cozonacul este la loc de cinste în ziua Crăciunului. O felie generoasă de cozonac (aproximativ 200 g) face cam cât 3 hamburgeri de la fast food, aproximativ 800 kcal; e însă adevărat că nu are acelaşi gust şi nici nu îl gătim în fiecare săptămână.
Un pahar de vin şi cu încă unul de ţuică mai aduc şi ele 250 kcal, asta în cazul în care nu le fierbeţi, căci atunci va trebui să adăugaţi şi zaharul din ele. Să nu uităm nici sucurile, fie ele carbogazoase sau nu, cornuleţele sau alte rontăieli, tot au calorii. Astfel, o masă tradiţională de Crăciun, în care am gustat câte un pic din fiecare, poate ajunge la 3500 kcal.
Şi totuşi, cum să împăcăm şi Sărbătorile şi silueta?
Când eşti invitat şi nu ai fost implicat în prepararea mâncărurilor servite, poţi alege să consumi doar preparatele care te inspiră cel mai mult. Când ai multe multe feluri de mâncare preferate, îţi poţi pune în farfurie câte puţin din fiecare (nu câte o farfurie din fiecare). La final, roagă gazda să îţi pună cozonacul la pachet, să îl poţi consuma a doua zi, la tine acasă. Ca să ai o scuză în faţa gazdei de ce nu consumi alcool, te poţi duce cu maşina. Dacă participi la gătitul preparatelor tradiţionale, încearcă să modifici un pic reţetele:
Pentru sarmale, pune carne mai slabă într-un procent mai mare.
Friptura- alege să o faci la cuptor şi nu adăuga ulei, unt sau untură.
Maioneza – poţi să o prepari dintr-un iaurt mai cremos amestecat cu muştar.
Încearcă să nu fie o masă continuă, de dimineaţa până seara. O plimbare mai lungă sau chiar ceva sport sunt binevenite în această perioadă, pentru a reuşi să îţi menţii greutatea.
