Valeria Vrancea, studenta facultatea Global Nutrition and Health, VIA University College, in practica la Clinica Smart Nutrition
Acneea este o afecțiune a pielii care poate fi influențată de mai mulți factori, printre care dieta, medicația, poluarea, clima, modul de viață (Dall’Oglio et al, 2021, p. 672).
Legatura dintre dietă și acnee este un subiect destul de confuz și neclar, din cauza că experimentele stiintifice convingătoare lipsesc, iar studiile efectuate au unele limitări, contrazicându-se deseori (Meixiong et al., 2022, 109).
Cu toate că nu există un aliment care să poată cauza sau trata acneea, cu siguranță sunt alimente care o influențează negativ sau pozitiv.
O observație importantă este prevalenta acneei în țările vestice, ceea ce s-ar datora în mare parte dietei ce conține un nivel înalt de carbohidrați rafinați, indice glicemic înalt și nivel scăzut de acizi grasi omega-3. Cu toate acestea, comparând populația indigenă cu cea din vest în prezent, nu putem fi siguri dacă cauza prezenței acneei este doar dieta sau și modul de viață, poluarea si stresul (Spencer et al., 2009, p. 344; Meixiong et al., 2022, p.95; Pappas, 2009, pp.264-266).
Cele mai studiate produse, care se presupun ca au o legatură cu acneea sunt grăsimile, produsele cu indice glicemic înalt, lactatele și ciocolata.
Nu s-a demonstrat clar nici o legatură între ciocolată și acnee. În cazul în care s-a depistat o relatie între ele, nu s-a putut confirma dacă acneea e cauzată de cacao, lapte sau zaharul conținut în ciocolată (Dall’Oglio et al., 2021, p. 682).
Laptele conține hormoni sexuali și de creștere, care pot stimula acneea si ICF-1 care accelerează sinteza de hormoni androgeni (Davidovici & Wolf, 2010, p. 13). În multe studii, laptele degresat a fost cel care a avut cea mai mare influență negativă asupra aparitiei afecțiunii (Spencer et al., 2009, p. 345). Proteina din zer sau cazeina măresc nivelul de insulină și IGF-1 (Meixiong et al., 2022, p.96). Totuși, multe studii au arătat o legatură între consumul de lapte și acnee. Cei care consumau lapte mai des, aveau o prevalență mai mare a acneei. În același timp, studiile s-au bazat pe ceea ce își aminteau participanții că au consumat, nefiind monitorizată strict dieta (Pappas, 2009, p.265). Însa s-a observat mai mult o influentă a laptelui la adolescenții care au o dieta vestică (Meixiong et al., 2022, 109).
S-a demonstrat ca alimentele cu indice și încărcătură glicemică mai mare au un efect asupra acneei. Consumul regulat de produse cu indice glicemic mare creste concentrația de insulină, poate stimula proliferarea sebocitelor și producția de sebum. De asemenea, acest consum creste nivelul de hormoni androgeni, contribuind la înrăutățirea acneei. Pe de altă parte, produsele cu indice glicemic scăzut au efect invers (Cordain, 2019, p. 88). Încărcătura glicemică scăzută a redus nivelul de testosteron și a glucozei a jeun, îmbunatățind metabolismul insulinic, promovând proliferarea celulelor foliculare și reducerea producerii de sebum, inflamatia, severitatea acneei (Spencer et al., 2009, p. 345; Balwin & Tan, 2020, pp. 57,58; Meixiong et al., 2022, p.109; Cordain, 2019, p. 89). Dacă un nivel înalt de insulina ar fi o cauza directa in aparitia acneei, ar insemna ca toate personale cu diabet trebuie sa aibă această afecțiune, in realitate insa nu este asa. (Pappas, 2009, p.265).
Consumul de grăsimi, în mare parte din produse prăjite, picante, fast food, acizi grași saturați și trans în cantități mari, s-a dovedit a avea un efect negativ asupra acneei, iar consumul de fructe și legume are un influență benefică, datorită efectului antiinflamator si antioxidant, mai ales la femei și adolescenți (Dall’Oglio et al, 2021, p. 682).
O dietă cu nivel înalt de grasimi saturate crește de asemenea concentrația de IGF-1, iar cea mai săracă în grăsimi și înaltă în fibre, reduce nivelul de IGF-1 și hormoni androgeni. Acizii omega-6 au efect pro inflamator, iar nivelele înalte de omega-3 sunt anti inflamatoare, reducând astfel nivelul de risc de acnee și prevenind hiperkeratinizarea foliculilor sebacei (Spencer et al., 2009, p. 345; Balwin & Tan, 2020, p.59). De asemenea, acidul linoleic este esențial pentru producerea ceramidelor din piele importante pentru funcția de bariera (Pappas, 2009, p.263).
În concluzie, acneea poate fi monitorizată și influențată de dieta pe care o avem. Pentru a îmbunătăți starea pielii, este recomandat să consumăm cât mai multe legume, fructe și cereale integrale, să reducem cantitatea de grăsimi saturate, trans, și a produselor cu indice glicemic înalt și să creștem nivelul de acizi grași omega-3.
Bibliografie:
Baldwin H, Tan J. (2021) Effects of Diet on Acne and Its Response to Treatment. Am J Clin Dermatol; 22(1):55-65. https://doi.org/10.1007/s40257-020-00542-y
Cordain L. (2005) Implications for the role of diet in acne. Semin Cutan Med Surg; 24(2):84-91. https://doi.org/10.1016/j.sder.2005.04.002
Dall’Oglio F, Nasca MR, Fiorentini F, Micali G. (2021) Diet and acne: review of the evidence from 2009 to 2020. Int J Dermatol; 60(6):672-685. https://doi.org/10.1111/ijd.15390.
Davidovici B., Wolf R. (2010) The role of diet in acne: facts and controversies. Clin Dermatol;28(1):12-6. https://doi.org/10.1016/j.clindermatol.2009.03.010
Spencer EH, Ferdowsian HR, Barnard ND.(2009) Diet and acne: a review of the evidence. Int J Dermatol; 48(4):339-47. https://doi.org/10.1111/j.1365-4632.2009.04002.x
Meixiong J, Ricco C, Vasavda C, Ho BK. (2022) Diet and acne: A systematic review. JAAD Int;7:95-112. https://doi.org/10.1016/j.jdin.2022.02.012.
Pappas A. (2009) The relationship of diet and acne, DermatoEndocrinology, 1:5, 262-267, https://doi.org/10.4161/derm.1.5.10192
Te invitam sa descoperi si alte articole interesante, pe Blogul Clinicii Smart nutrition!
De asemenea, te invitam sa faci parte din comunitatea Facebook Clinica Smart nutrition si Instagram Clinica Smart Nutrition si de asemenea,
sa ne urmaresti interviurile si prezentarile video pe canalul nostru de Youtube Clinica Smart Nutrition.
*articol publicat pe www.csid.ro
**poza preluata de pe www.csid.ro
