Probioticele si tenul

Dr Alexandru Popa, medic specialist diabet, nutritie, boli metabolice, Clinica Smart Nutrition, www.clinicasmartnutrition.ro

Probioticele sunt microorganisme vii care aduc beneficii sanatatii gazdei in care traiesc, daca sunt administrate sau se gasesc in mod natural in cantitati suficiente. Modularea microbiotei intestinale este folosita ca o metoda terapeutica pentru o multime de afectiuni. Rolul probioticelor in afectiunile dermatologice, cum ar fi dermatita atopica, acneea si psoriazisul nu este inca clar definit, desi multiple studii in desfasurare sugereaza beneficiul lor. Tratamentele cu probiotice sunt sigure si bine tolerate, prin urmare, fiecare beneficiu in plus descoperit sustine importanta utilizarii lor.

Probioticele sunt utilizate ca tratament de foarte mult timp, grecii si romanii din perioada antica dand “lapte fermentat” (Kefir) copiilor si persoanelor aflate in convalescenta, iar referinte despre acesta se gasesc si in Biblie. Intuitiv, oamenii din cele mai vechi timpuri au observat calitatile acestora si le-au administrat in diverse afectiuni.

Probioticele se gasesc in mod natural in multe alimente, in special in cele fermentate. Kefirul, zeama de varza murata, otetul de mere, iaurtul, laptele batut, ciocolata neagra, maslinele in saramura, ceaiul Kombucha, supa Miso, branza proaspata de vaci si alte tipuri de branzeturi (Emmentaler, Provolone, Cheddar, Gouda, feta etc) reprezinta niste surse accesibile si gustoase de probiotice. In mod artificial, exista o multitudine de suplimente care pot ajuta rapid la ameliorarea tulburarilor digestive, a sindromului de colon iritabil sau afectiunilor dermatologice.

Microbiomul intestinal reprezinta totalitatea bacteriilor benefice care colonizeaza intestinele. In prima parte a vietii, acesta este influentat de felul nasterii si de hranirea sau nu la san. Ulterior, factori precum alimentatia, stresul si mediul de viata influenteaza evolutia acestuia. Printre cele mai importante roluri ale florei intestinale normale se numara:

• modularea sistemului imun si reducerea riscului de alergii
• inhibarea dezvoltarii florei patogene (a bacteriilor responsabile de toxiinfectii alimentare)
• scaderea riscul de episoade diareice
• reglarea tranzitului intestinal
• facilitarea absorbtiei micro- si macronutrientilor
• influentarea metabolismului vitaminelor din grupul B-urilor si a vitaminei K
• scaderea colesterolului
• incetinirea multor procese patologice (cum ar fi dermatita atopica)

Disbioza intestinala, adica alterarea florei normale este asociata cu aparitia multor boli legate de stilul de viata sau mediate imun, cum ar fi sindromul de colon iritabil, bolile inflamatorii intestinale, diabetul zaharat etc. Din punct de vedere dermatologic, multiple studii au aratat ca disbioza este implicata in dermatita atopica, acneea vulgara, vaginita bacteriana, psoriazis vulgar, rosacea, dermatita seboreica, mucozita orala si in vindecarea ranilor.

Probioticele sunt definite ca fiind microorganisme care, odata administrate in cantitati potrivite, aduc un beneficiu sanatatii gazdei. Cele mai utilizate sunt Lactobacillus si Bifidobacteria, si se gasesc sub forma de pulberi, tablete, bauturi si produse lactate fermentate. Probioticele de prima generatie sunt cele obtinute in mod natural, iar cele de a doua generatie sunt produse artificial, pornind de tulpinile de Lactobacillus naturale. Prebioticele sunt reprezentate de ingrediente nedigerabile din alimente, care stimuleaza dezvoltarea bacteriilor benefice in colon, in aceasta categorie intrand inulina si galactooligozaharidele. Combinatiile de prebiotice si probiotice se numesc sinbiotice.

Dermatita atopica

Apare de obicei in prima parte a vietii si afecteaza  mult calitatea vietii pacientilor, manifestandu-se prin dezvoltarea de leziuni rosiatice pruriginoase (care provoaca mancarime) la nivelul pielii. Cunoscuta si sub numele de “eczema”, are un caracter cronic si tendinta sa reapara periodic. Un studiu comparativ intre microbiota copiilor cu dermatita atopica vs. cei sanatosi a demonstrat disbioza in cazul primilor, cu o scadere a a bacteriilor formatoare de acizi grasi cu lanturi scurte, cum ar fi Bifidobaterium, Blautia, Coprococcus, Eubacterium si Propionibacterium. Acizii grasi cu lanturi scurte sunt importanti pentru buna functionare a imunitatii cutanate. Probioticele au ajutat la modificarea raspunsului imun, iar ulterior s-a constatat ca cele din categoria Lactobacillus paracasei au capacitatea de a accelera recuperarea functiilor pielii. Un alt studiu a urmarit administrarea de probiotice femeilor gravide in ultimul trimestru de sarcina, copiii din lotul acestora avand o incidenta redusa a dermatitei atopice fata de lotul de control, unde nu a avut loc suplimentarea. Administrarea de Lactobacillus acidophilus si Bifidobacterium lactis si de fructo-oligozaharide copiilor intre 12 si 36 de luni cu diverse grade de dermatita atopica, de la moderata la severa, a dus la scaderea semnificativa a semnelor si simptomelor, cuantificate cu ajutorul scorului SCORAD (scor de gravitate pentru dermatita atopica).

Acneea vulgara

Reprezinta o afectiune cronica datorata hipersecretiei glandelor sebacee, caracterizata prin aparitia de puncte albe, puncte negre si cosuri la nivelul tenului, insa poate avea si alte localizari (la nivelul toracelui, spatelui etc). Complicatiile acestor leziuni sunt reprezentate de pigmentari sau cicatrici, iar persistenta afectiunii poate duce la depresie, anxietate si alte tulburari de natura psihica. In 1930, Stokes si Pillsbury au formulat ipoteza conform careia tulburarile emotionale pot duce la alterarea microflorei intestinale, crescand permeabilitatea intestinala si inflamatia sistemica si ducand la agravarea acneei. Pacientii cu acnee severa, cu leziuni inflamatorii profunde, au o sensibilitate crescuta la endotoxinele produse de E.Coli. Prezenta acestor endotoxine semnifica o alterare a florei intestinale normale si o permeabilitate intestinala alterata. In anul 1961, Robert H Silver a descoperit ca probiotice precum Lactobacillus acidophilus si Lactobacillus bulgaricus administrate la 300 de pacienti cu acnee au ameliorat afectiunea la 80% dintre acestia, in special la cei cu leziuni inflamatorii.  Intr-un alt studiu clinic, pacientii care au luat probiotic asociat cu minociclina au avut o evolutie mult mai buna comparativ cu cei care au luat doar antibiotic. Preparatele topice cu probiotice, cum ar fi cele cu Lactobacillus bulgaricus, s-au demonstrat a fi utile inca din anul 1912. De asemenea, lotiunile cu Ecteroccocus faecalis produc bactericide care actioneaza impotriva Propionibacterium acnes (una din principalele bacterii responsabile de aparitia acestei afectiuni), reducand semnificativ acneea inflamatorie.

Psoriazis

Psoriazisul este o afectiune inflamatorie cronica provocata de inmultirea anormala a celulelor epiteliale, care determina formarea unor placi ingrosate, acoperite de scuame albicioase. Rezulta prin combinarea unor factori genetici si de mediu si poate aparea la orice varsta. Flora intestinala a pacientilor cu psoriazis are un nivel mai ridicat de Firmicutes si Bacterioides, Firmicutes fiind responsabili pentru inflamatia care poate duce la aparitia psoriazisului. Rezultate promitatoare sunt in cazul psoriazisului pustulos rezistent la tratamentul cu steroizi, dapsona si metotrexat, unde administrarea de Lactobacillus sporogenes a dat rezultate spectaculoase in 2 saptamani, insa studiul in acest sens este inca in desfasurare.

In concluzie, probioticele se pare ca au efecte bune in mentinerea sanatatii tenului, precum si in ameliorarea si vindecarea unor boli dermatologice cu un rasunet important. Tinand cont de beneficiile pe care acestea le au pentru digestie, recomand consumul de alimente bogate in probiotice cat de des puteti, iar ocazional sau la nevoie administrarea unui supliment.