Cu toţii ne dorim să avem un corp frumos sculptat, dar, de multe ori, nu alegem cea mai bună cale pentru a scăpa de kilograme. Specialiştii cred că renunţarea la carbohidraţi şi înfometarea nu ajută organismul, ba din contră, îl pot pune faţă în faţă cu probleme grave de sănătate.
Carbohidraţii: de ce nu trebuie să dispară din regimul nostru de viaţă
”Din dorinţa de a scăpa rapid de kilogramele în plus, multe persoane apelează la diverse soluţii care promit rezultate spectaculoase în timp record. În această categorie intră şi unele diete celebre care restricţionează consumul unor alimente sănătoase, precum fructele, anumite legume, cerealele integrale, uleiul sau nucile. Ca urmare a acestor restricţii, pot apărea deficite nutriţionale care pot afecta starea de sănătate”, spune dr. Mădălina Truică, medic specialist diabet, nutriţie şi boli metabolice, pentru Ce se întâmplă, doctore?!
În general, primii lăsaţi în afara listei de alimente indicate în dietă sunt carbohidraţii. Cu toată reputaţia proastă pe care au căpătat-o unii dintre ei, nutriţionistul atrage atenţia că alegerea tipului ”corect” de carbohidraţi nu ne compromite procesul de slăbire.
”Dacă se exclud cei rafinaţi, adică zahărul, sucurile, dulciurile şi snacksurile, atunci este cea mai înţeleaptă decizie. Nu trebuie eliminaţi însă carbohidraţii complecşi, benefici organismului, adică cei prezenţi în fructe, cereale integrale sau în produsele derivate din acestea, precum pâinea sau pastele integrale. Multe dintre dietele la modă (low carb, Dukan, Atkins, Ketogenica etc.) restricţionează consumul acestor alimente şi ca urmare a acestei măsuri nefiziologice, pot apărea mai multe consecinţe negative: demineralizare osoasă, calculi renali, creşterea colesterolului sau a acidului uric”, explică specialistul.
Pâinea: cum o alegem
Aşadar, putem concepe o dietă care să includă în ea şi ”pâinea noastră cea de toate zilele”, la care multora dintre noi ne este de altfel greu să renunţăm. Pâinea pe care o putem include în meniu este cea cu un procent cât mai mare de făină integrală.
”În comparaţie cu pâinea albă, aceasta conţine mai multe vitamine, minerale şi are mai multe fibre, benefice pentru buna funcţionare a tubului digestiv. De asemenea, are un indice glicemic mai mic, ceea ce o face şi mai săţioasă”, spune dr. Mădălina Truică.
Cantitatea de pâine ”permisă” diferă în funcţie de metabolismul fiecărei persoane, de nivelul de activitate fizică, dar şi de preferintele culinare. În anumite zile ne putem completa necesarul de carbohidraţi consumând pâine, în altele putem opta pentru alte surse de carbohidraţi precum orezul integral, pastele sau leguminoasele (fasolea, mazărea, lintea, năutul). Varietatea culinară este foarte importantă”, adaugă specialistul.
Înfometarea: cât este de indicată
O altă capcană a dietelor este înfometarea şi ea nu se referă doar la cantitatea de alimente consumate, ci şi la calitatea acestora.
”Nu neapărat numărul de calorii defineşte înfometarea, calitatea alimentelor din care vin caloriile. Putem urma o dietă pe parcursul căreia să nu resimţim senzaţia de foame, dar care să ne priveze organismul de nutrimenţi. Prin restricţiile alimentare pe care le impune, o dietă poate deveni săracă în nutrimenţi şi poate interfera cu dezvoltarea şi funcţionarea corectă a organismului”, spune nutriţionistul.
Înfometarea poate fi însoţită de efecte neplăcute şi chiar periculoase pentru sănătate. De o parte dintre aceste consecinţe suntem conştienţi, dar de altele nu, pentru că îşi anunţă prezenţa.
”Dacă vorbim despre consecinţele vizibile, acestea pot fi: dureri de cap, ameţeli, lipsa de energie, dificultăţi de atenţie şi memorie, iritabilitate şi chiar apatie. În schimb, consecinţele negative, de care suntem mai puţin conştienţi, pot apărea la ceva timp după începerea dietei şi câteodată chiar după finalizarea ei. Este vorba despre dezechilibrele nutriţionale (de vitamine, minerale sau alţi nutrimenţi), care se pot manifesta sub diferite forme: probleme ale pielii, părului, unghiilor, anemii, creşterea colesterolului, creşterea acidului uric, demineralizare osoasă, calculi renali etc.”, arată Dr. Mădălina Truică.
Mesele dese, secretul unei diete
Din lipsă de timp sau de organizare, multe persoane aleg să sară peste una sau două mese principale (în cele mai multe cazuri este vorba despre micul dejun şi prânz). Ca urmare a acestui obicei, ajung să consume compensator la o singura masă, de cele mai multe ori la cină, cantităţi mai mari de alimente pentru a-şi putea stăpâni senzaţia de foame.
”Din păcate, acest obicei este asociat cu creşterea în greutate şi soluţia constă în rearanjarea alimentelor ce urmează a fi consumate pe parcursul întregii zile”, explică medicul.
În aceeaşi măsură, trebuie să ne asigurăm că alimentele pe care alegem să le consumăm pentru a pierde în greutate sunt nu numai bine împărţite de-a lungul zilei, ci şi variate şi pe placul nostru. Aceasta pentru că ”impactul psihologic pe care îl poate avea o dietă restrictivă asupra persoanei care încearcă din răsputeri să o respecte. Pot apărea sentimente de frustrare, tristeţe, vinovăţie, lipsă de încredere în propria persoană, sentimente care pot merge până la depresie şi chiar tulburări de comportament alimentar”, spune specialistul.
Acest material a fost publicat pe www.csid.ro
