În România un copil din patru cu vârstă de 8 ani are probleme de greutate. Mai grav este că un copil din zece suferă de obezitate. În contextul în care rata de obezitate în rândul copiilor și tinerilor continuă să crească, clinică de nutriție Smart Nutrition a lansat programul Smart Nutrition for Kids and Students, cu scopul de a educa și încuraja tânăra generație să adopte o alimentație sănătoasă, un stil de viață activ și să reducă obiceiurile alimentare dăunătoare. Programul se va desfășura în anul 2018 în mai multe școli și facultăți din capitală, sub formă unor workshopuri interactive. Cursurile sunt susținute de către doi medici nutriționiști. Unul dintre ei este dr. Mihaela Posea, medic specialist diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, doctor în medicină, cu o experiență de peste 10 ani în domeniu, unul dintre cei 7 medici din România certificați în managementul obezității de către Federația Mondială de Obezitate – World Obesity Federation (Specialist Certification on Obesity Professional Education Programme by the World Obesity Federation (SCOPE). Am invitat-o pe dr. Mihaela Posea să detalieze pentru clubulgrasilor.ro acest subiect atât de spinos al copiilor cu probleme de greutate.
Credeți că îi vor ajută cursurile pe copii și tineri să renunțe la obiceiurile alimentare nesănătoase?
Ne dorim ca prin aceste cursuri elevii și studenții să își analizeze obiceiurile lor alimentare și să le identifice pe cele care le pot afecta sănătatea, să accepte și să facă pașii necesari pentru a le schimbă, cu sprijinul învățătorilor, profesorilor sau familiei.
Care sunt cele mai nesănătoase obiceiuri alimentare?
Dintre obiceiurile alimentare care pot duce la creșterea în greutate amintesc: lipsa micului dejun, mâncatul în față unui ecran, consumul de alimente prăjite, orele târzii de masă, consumul de alimente hipercalorice (dulciuri, sucuri îndulcite, fast food, produse de la patiserie/cofetărie).
Cum pot fi combătute aceste obiceiuri?
Persoanele care au astfel de obiceiuri au de regulă și kilograme în plus. Pentru a face o schimbare este nevoie, în primul rând să ne conștientizăm greșelile alimentare și, apoi, este nevoie de voință și susținere din partea familiei și prietenilor.
Care ar fi obiceiurile sănătoase pe care orice copil ar trebui să le aibă?
Atât copiii, cât și adulții ar trebui să mănânce cele 3 mese principale (cu gustări între ele, dacă permite programul), să facă activitate fizică zilnică moderată (60 minute în cazul copiilor și 30 minute în cazul adulților) și să se odihnească suficient.
De ce este mai periculoasă grăsimea la copii decât la adulți?
Excesul ponderal este reprezentat, în principal, din creșterea masei de grăsime din organism. La orice vârstă ar apărea, acest exces de grăsime este periculos. Localizarea grăsimii la nivel visceral a fost asociată cu un risc mai mare de apariție a bolilor cardiovasculare (infarct miocardic, accident vascular, etc), diabetului zaharat sau cancerului.
Care este cauza numărului mare de copii supraponderali și obezi?
Prin definiție, conform Organizației Mondiale a Sănătățîi, cauza fundamentală este un dezechilibru între caloriile pe care le aducem prin mâncare și caloriile de care are nevoie organismul. Acest dezechilibru apare în urmă creșterii consumului de alimente dense în calorii (acele alimente bogate în grăsimi și zaharuri, dar cu conținut scăzut de minerale și vitamine), Și, de asemenea, există o scădere a nivelului de activitate fizică, prin apariția metodelor de recreere sedentare, schimbarea modului de transport și urbanizarea.
Se poate vorbi de o moștenire genetică în privința obezitățîi?
Obișnuință în familie de a mânca hipercaloric poate îmbolnăvi copilul de obezitate?
Există studii care susțin o rată de moștenire a indicelui de masă corporală și a masei de grăsime de 25-40%. Însă, prezența obezitățîi în familie nu poate fi pusă doar pe seama acestei moșteniri, ci este rezultatul interacțiunii dintre aceste gene cu mediul pro-obezitate. Există mulți factori care favorizează apariția obezității, de la dezvoltarea socială și economică, politicile din agricultură, transport, planificare urbană, industria alimentară, distribuția, marketing, educație și până la apropierea de restaurantele de tip fast food, comoditate, timpul lung de navetă.
Fiecare membru al familiei are un necesar energetic propriu. Dacă prin mesele hipercalorice se ajunge la un dezechilibru între aportul energetic și consumul energetic al copilului în favoarea primului, atunci mesele bogate în calorii vor conduce la creștere în greutate.
Când se impune la copii și adolescenți că obezitatea să fie tratată?
Obezitatea este o boală care are nevoie de măsuri terapeutice din primul moment în care este diagnosticată.
Cât de dificil este să convingi un adolescent cu probleme de greutate să se adreseze unui medic și să țină o dietă?
Având în vedere că un adolescent, în general, nu are încă dezvoltarea psihologică necesară înțelegerii consecințelor pe termen lung ale obezitățîi, el are nevoie de sprijinul familiei. Dacă adolescentul sau omul matur sunt aduși la medic împotriva voinței lor sau fără să fie convinși că au nevoie de o schimbare, nici unul nu va adera la un plan alimentar menit să îi schimbe stilul de viață.
În ce măsură copiii care își dedică timpul televizorului sau calculatorului și altor activități sedentare pot deveni obezi?
Activitățile sedentare adăugate unui regim alimentar hipercaloric ce depășește necesarul energetic zilnic al copilului sau al adultului reprezintă cauza fundamentală a obezității.
Obezitatea adultului se tratează mai greu decât obezitatea copilului sau invers și de ce?
În primul rând, pentru a trata pe cineva de obezitate, el trebuie să vrea să fie tratat. În cazul copiilor, e un pic mai greu pentru că nu ei fac cumpărăturile și nu ei gătesc. În ambele cazuri însă, e nevoie de sprijinul familiei și de dorința pacientului de a își schimbă stilul de viață.
Persoanele care se confruntă cu obezitatea și nu reușesc să slăbească cum pot fi motivate?
În clinică SmartNutrition echipa este multidisciplinară, alcătuită din medic și psihoterapeut astfel încât să susținem pacientul pe tot parcursul acestui proces de implementare a unui nou stil de viață. Însă, unui pacient care nu își găsește motivația singur și nu și-o asumă, îi va fi foarte greu să schimbe vechile obiceiuri alimentare.
Ce sfaturi le-ați da celor care sunt supraponderali și privesc cu ușurință problematica greutățîi?
Paciențîi supraponderali nu sunt nici ei scutiți de riscuri. Conform ghidului NICE de management al obezitățîi la copii și adulți, din Marea Britanie, se recomandă, pentru evaluarea statusului nutrițional și măsurarea circumferintei abdominale, nu numai a indicelui de masă corporală. Același ghid susține că pacienții care au circumferința abdominală crescută au risc mai mare de a dezvoltă probleme de sănătate pe termen lung. Prin urmare, aceștia au nevoie de sfaturi privind adoptarea unui stil de viață sănătos, care să îi aducă la o greutate normală.
Care este cea mai bună soluție de prevenție a obezitățîi? Care este cel mai bun tratament împotriva obezității?
La ambele întrebări, răspunsul este un stil de viață sănătos. Ce înseamnă acesta? Înseamnă regim alimentar corespunzător atât din punct de vedere al numărului de mese, al metodelor de preparare cât și din punct de vedere al conținutului caloric. Mai înseamnă activitate fizică și odihnă
Știați că…
…Aportul de grăsimi săturate peste nivelul recomandat (mai mult de 10 % din totalul energetic zilnic) influențează nivelul colesterolului din organism, crescând astfel riscul de accident vascular sau boli de inima.
…În ultimele 2-3 decenii prevalența obezității s-a triplat în rândul noilor generații.
…Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), 1 din 3 copii cu vârstă de 11 ani este supraponderal sau obez.
…Datele pentru România indică o prevalență a supraponderalității (inclusiv obezitate) la copiii de 8 ani de 26,75% și a obezității de 11,6%.
Acest articol a fost publicat pe Clubulgrasilor.ro.
