Majoritatea copiilor servesc una sau mai multe mese din zi, la grădi. De aceea, e important să te asiguri că hrana pe care o primește este fix ceea ce are el nevoie!
Cât a fost acasă, cu tine, știai exact ce, cum și cât mănâncă. Odată începută grădinița însă, piciul tău va servi acolo cel puțin o masă – două. Și atunci, tu la ce anume ar trebui să fii atentă? Ce „pretenții” ar trebui să ridici? Dr. Mihaela Posea, medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice, doctor în medicină, de la Clinica Smart Nutrition, ne explică în cele ce urmează, ce ar trebui să mănânce copiii la grădiniță.
Ce spune legea
Există reglementări care trebuie respectate de orice instituție școlară care servește masa. Încă din anul 2008, prin legea 123/2008, statul
recunoaște importanța deosebită a sănătății populației, precizând că „Ministerului Sănătății întocmeşte şi actualizează lista alimentelor
nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor, conform recomandărilor specialiştilor în nutriţie” iar „inspectoratele şcolare judeţene şi al
municipiului Bucureşti preiau lista (…) şi o comunică tuturor unităţilor de învăţământ (…)”, creșele urmând a primi această listă direct de la Ministerul Sănătății. Prin ordinul 1563/2008 se aprobă lista de alimente nerecomandate preșcolarilor și școlarilor, precizând chiar că „în incinta unităţilor de învăţământ este interzisă comercializarea produselor care se încadrează în criteriile şi limitele prevăzute în lista (…)”.
Despre ce alimente este vorba?
Sunt descrise 7 categorii de alimente nerecomandate copiilor:
Produse cu conținut mare de zaharuri, adică peste 15 g/100 g produs, cum ar fi prăjiturile, bomboanele, acadelele.
Produse cu conținut mare de grăsimi, adică peste 20 g/100 g produs din care, cumulativ, grăsimi saturate peste 5 g/100 g produs, iar
acizi grași trans peste 1 g/100 g produs. În această categorie s-ar încadra produsele de la patiserie, hamburgerii, pizza, cartofii prăjiți
sau alte alimente prăjite, mezeluri grase, maioneză, margarină, brânză topită, brânzeturi tartinabile cu grăsime peste 20 %.
Produse cu conținut mare de sare, adică peste 1.5 g/100 g produs sau peste 0.6 g sodiu/100 g produs. Aici s-ar putea încadra chipsurile, sticksurile, biscuiții sărați, snacksurile, alune/semințe sărate, brânzeturi sărate; 4Băuturi răcoritoare – orice tip, cu excepția apei îmbuteliate (fie plată sau minerală).
Alimente cu multe calorii pe unitatea de vânzare, adică peste 300 kcal/unitate de vânzare.
Alimente neambalate.
Alimente neetichetate.
Pornind de la aceste reglementări, grădinițele sunt nevoite, de cele mai multe ori (mai ales în cazul celor de stat), să se încadreze și într-un buget, de cele mai multe ori modic (care, din experiența clinicii Smart Nutrition, este de 10 ron/zi), din care să acopere micul dejun, gustarea de dimineață, prânzul și gustarea de după amiază.
Un meniu sănătos trebuie să includă…
Alimentația trebuie să asigure diversitate (să acopere toate grupele alimentare), dar și să aibă consistență și culori cât mai variate. Alimentele care intră în componenta unui regim alimentar bine echilibrat pot fi împărțite în cinci grupe alimentare, în funcție de anumite caracteristici
nutritive. Și anume: grupa cerealelor, grupa alimentelor bogate în proteine, grupa nucilor și semințelor, grupa fructelor și, în final, cea a
legumelor. Asigură-te că meniurile servite în instituția școlară respectă regulile unei alimentații echilibrate!
Ce ar trebui să conțină meniul?
Necesarul de carbohidrați care se absorb lent, dar și de proteine vegetale, minerale și vitamine, este asigurat parțial prin grupa cerealelor:
fulgi de ovăz/cereale integrale, pâine integrală, orez brun, paste integrale.
Necesarul de proteine animale este acoperit din grupa alimentelor precum carnea, lactatele, ouăle, peștele și fructele de mare. Pentru carne, se recomandă consumul de pui sau curcan, de la care se îndepărtează pielea sau alte porțiuni de grăsime vizibilă. Proteinele de origine vegetală le găsim în soia și produsele derivate din soia, leguminoase (mazăre, linte, fasole boabe și năut), nuci (nuci românești, nuci braziliene, nuci de Macadamia, migdale, caju, alune, arahide, fistic, castane) și semințe de orice fel.
Grăsimile de tip nesăturat se pot acoperi din grupa nucilor și semințelor, care mai aduc în plus și vitamine și minerale.
Fructele asigură un conținut bogat de zaharuri, dar si vitamine și minerale. Se recomandă ca fructele să fie consumate întregi, nu stoarse
(fresh-uri), pentru a beneficia de un aport mai mare de fibre și vitamine.
Grupa legumelor, care cuprinde majoritatea legumelor (mai puțin cartoful și leguminoasele), este parte integrantă dintr-un regim alimentar
sănătos, deoarece are aport crescut de fibre, vitamine și minerale.
La ce ar trebui să fii atentă?
În primul rând, pentru ca un copil să crească sănătos, părinții trebuie să fie primii care respectă aceste reglementări. Astfel te asiguri că îi
oferi micuțului cel mai bun start în viață, că îl înveți niște obiceiuri pe care le va respecta și mai târziu. Apoi, te poți asigura că sunt respectate metodele de preparare. Copiilor li se servesc alimente preparate prin fierbere, la cuptor, la grătar sau la aburi, metoda prin prăjire nefiind recomandată (nici la copii, nici la adulți). În cel de al treilea rând, poți colabora cu grădinița, venind și tu cu sugestii privind meniurile servite copiilor (bineînțeles, explicate într-un mod civilizat). În cazul în care meniul copiilor este asigurat cu ajutorul firmelor de catering, regulile
care trebuie respectate sunt aceleași: diversitate, metode de preparare corespunzătoare, porții în raport cu necesarul caloric.
Sunteți o echipă
Copiii ascultă în primul rând de părinți însă, când sunt la grădiniță, educatoarele sunt cele care devin „vocea părinților”. Prin urmare,
este necesar ca părinții să facă echipa cu grădinița și să îi îndemne pe copii să încerce și meniuri pe care acasă nu le-au avut, pentru o mai mare varietate.
Acest articol a fost publicat în Revista ”Mami”
