Ești tentată să adopți o dietă vegetariană inclusiv pentru micuțul tău? Aflăm de la nutriționist dacă e bine sau nu.
Pentru că este un subiect care uneori iscă discuții aprinse, am stat de vorbă cu dna dr. Mădălina Truică, medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice la Clinica Smart Nutrition, pentru a ne lămuri care este punctul de vedere al unui specialist în acest domeniu. Așadar…
Este regimul vegetarian o alegere potrivită pentru un copil?
În 2016, în urma unui sondaj din SUA, se estima că 8 milioane de adulți (3% din populație) sunt vegetarieni. American Academy of Nutrition and Dietetics și-a exprimat poziția față de acest tip de alimentație, susținând că regimurile vegetariene bine echilibrate (inclusiv cel vegan), pot aduce beneficii sănătății și preveni apariția anumitor boli. În urma cercetărilor științifice, s-a constatat că vegetarienii și veganii au un risc mai mic de a dezvolta boli precum obezitate, diabet zaharat de tip 2, boala cardiacă ischemică, hipertensiunea sau anumite forme de cancer. Se pare că riscul redus de îmbolnăvire ține de unele particularități ale regimului vegetarian, precum consumul unei cantități mai mari de legume, fructe, cereale integrale, nuci, semințe și soia. Mai mult, în această declarație de poziție, regimurile vegetariene echilibrate sunt considerate a fi potrivite pentru orice categorie de vârstă (inclusiv copii și vârstnici) și chiar femei gravide sau care alăptează. Alimentația vegetariană se bucură de popularitate și în rândul copiilor. În ceea ce privește numărul de copii vegetarieni din SUA, se estimează că acesta se ridică la aproximativ două milioane, adică 4% din copiii cu vârsta cuprinsă între 8 și 18 ani. În UK, se estimează că 8% din adolescenți urmează un regim vegetarian.
Pot apărea deficite nutriționale?
În funcție de alegerea de a consuma alimente de proveniență animală (precum ou, lactate sau pește), sau de a le exclude în totalitate, există mai multe tipuri de regimuri vegetariene, foarte diferite din punct de vedere al conținutului în nutrienți. Prin urmare, riscul de a dezvolta anumite deficite nutriționale poate fi mai mare sau mai mic, în funcție de tipul de regim vegetarian urmat. Regimul ovolacto- pesto-vegetarian este mult mai ușor de echilibrat din punct de vedere al nutrienților. Prin urmare, riscul de apariție al deficitelor este mult mai mic. În schimb, este mult mai probabil ca acestea să apară în cazul celor care urmează un regim alimentar vegan, care presupune excluderea oricărui aliment de origine animală. Desigur, aceste deficite nutriționale pot fi evitate dacă regimul conține alimente de calitate, din cât mai multe grupe alimentare.
Cum ne asigurăm că nu-i lipsește niciun nutrient?
Proteine. Asigurarea unei cantități optime de proteine și de aminoacizi esențiali este foarte importantă pentru un copil aflat în creștere. Cei care consumă ou, lactate sau pește își pot acoperi cu ușurință necesarul de proteine din aceste alimente. În schimb, cei care urmează un regim alimentar vegan, își pot acoperi necesarul dacă includ în regimul lor alimente precum soia, mazăre, fasole, linte, năut, cereale integrale, nuci și semințe.
Acizi grași de tip Omega 3. Anumite tipuri de regimuri vegetariene, în special cele care nu conțin pește, ou sau alge de mare, pot conține o cantitate insuficientă de acizi grași de tip omega 3. Aceste grăsimi nesaturate au rol important în organism, fiind implicate în sănătatea inimii și a creierului. Vegetarienii își pot acoperi necesarul de acizi grași de tip omega 3 consumând alimente bogate în acid alfa linolenic – se găsește în anumite alimente de origine vegetală (precum semințele de chia) sau în uleiuri vegetale (precum cele obținute din semințe de in, rapiță sau soia). Alte surse de acizi grași de tip omega 3 pot fi reprezentate de produsele alimentare îmbogățite cu aceste grăsimi.
Vitamina B12 se regăsește doar în alimentele de proveniență animală. Prin urmare sunt necesare suplimente sau consumul de alimente fortifiate cu acest tip de vitamină (precum cereale pentru micul dejun, lapte vegetal sau drojdie).
Vitamina D se găsește în concentrații mari în pește sau se poate sintetiza în piele sub acțiunea razelor UV. Prin urmare, la risc crescut de a dezvolta un deficit de vitamina D sunt cei care au exclus peștele din alimentație și care prezintă și alți factori care pot afecta sinteza de vitamina D în piele (vârsta înaintată, tenul închis la culoare, folosirea produselor cu factor de protecție solară). Consumul de alimente fortifiate cu vitamina D ar putea contribui la necesarul zilnic de vitamina D. Din păcate, în România, segmentul acestor produse nu este dezvoltat. Prin urmare, cea mai bună soluție o reprezintă suplimentele cu vitamin D, mai ales în lunile cu soare puțin.
Minerale. Calciul reprezintă un element important în creșterea și dezvoltarea armonioasă a copilului. Aportul zilnic de calciu poate fi insuficient în cazul anumitor copii din alimentația cărora s-au exclus lactatele. În aceste cazuri, necesarul de calciu poate fi satisfăcut prin introducerea în alimentație a unor produse îmbogățite cu calciu sau a unor alimente cu un conținut bogat de calciu (precum tofu, semințe de susan, chia, in sau migdale). Spre deosebire de fierul din carne, cel din alimentele de origine vegetală se absoarbe mai greu. În plus, acidul fitic (care se găsește în mod natural în cereale, leguminoase, nuci sau semințe) poate scădea absorbția fierului și a zincului. Din fericire, vitamina C poate contracara acest efect. Prin urmare, pentru a îmbunătăți absorbția acestor minerale, se recomandă consumul alimentelor bogate în vitamin C (ardei gras, coacăze, citrice, pătrunjel, broccoli, varză).
Acest articol a fost publicat în Revista ”Mami”
