Sucul de fructe pentru copii: da sau ba?

Copiilor le plac sucurile, asta e ceva știut. La fel cum știm și că sucurile cu mult zahăr, cumpărate din comerț, nu sunt indicate. Dar cum rămâne cu sucurile naturale? Sunt ele recomandate la copii sau nu?

Ai eliminat din start sucurile acidulate sau cele cu mult zahăr. Însă copilul insistă că vrea și el un pahar de suc! Și atunci te gândești că sucurile naturale sunt alegerea de compromis. Mai nou, însă, există și multe voci care spun că ar fi bine ca și pe acestea să le evităm și să îi dăm micuțului, în schimb, fructul ca atare. Pentru a ne lămuri, am stat de vorbă cu dr. Mihaela Posea, medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice în cadrul clinicii Smart Nutrition.

 

Zahărul, nelipsit din sucuri

Orice tip de băuturi răcoritoare, cu excepţia apei potabile îmbuteliate sau a apei minerale îmbuteliate se află pe lista de alimente nerecomandatate preşcolarilor şi şcolarilor şi a principiilor care stau la baza unei alimentaţii sănătoase pentru copii şi adolescent  (din Ordinul Ministerului Sănătății nr. 1563/2008). În ceea ce privește cât de periculoase sunt, putem vorbi aici de conținut, ingredientele folosite fiind zahărul, îndulcitori calorici, potențiatori de arome al căror effect nociv pe sănătate este din ce în ce mai cunoscut. Apoi, mai putem vorbi despre pericolul dat de nerespectarea normelor de igienă în fabricarea acestor produse, întâlnit însă din ce în ce mai rar. Este recomandat ca până la vârsta de2 ani copiii să nu consume alimente sau băuturi cu adaos de zahăr (și aici intră inclusiv ceaiul îndulcit cu zahăr sau miere).

 

Sucul nu este prietenul dinților

În România, recomandările pentru preșcolari și școlari sunt de a nu consuma băuturi cu adaos de zahăr. Pe lângă diabet zaharat, obezitate, hipertensiune arterială, cancer – boli la care sunt predispuși în perioada adultă, copiii pot suferi de carii dentare, atât pe dinții de lapte, cât și pe dinții definitivi. Este bine să tratăm cariile apărute pe dentiția de lapte pentru că ele pot afecta creșterea și apariția dinților definitivi.

Sucul sau fresh-ul nu înlocuiește mesele principale! Nu apela la acestea pentru a înlocui o masă, fie ea principal sau o gustare!

 

Cât zahăr recomandat zilnic?

Studiile știintifice au demonstrate o legătură clară între consumul alimentelor bogate în zahăr și riscul de apariție a obezității și hipertensiunii arteriale în perioada adultă.Obezitatea aduce cu ea alte riscuri – de la depresie, izolare socială, la diabet zaharat, cancer, infertilitate sau astm bronșic. Conform Societății Americane de Cardiologie, cantitatea recomandată de zaharuri într-o zi este de cel mult 6 lingurițe. Un pahar de suc, fie că vorbim de cel ambalat fie că este vorba despre cel fresh, conține cele 6 lingurițe de zaharuri recomandate; însă trebuie să ținem cont că zaharurile sunt găsite nu numai în sucuri, ci și în bomboane, înghețată, ciocolată, iaurturi cu fructe, prăjituri făcute în casă etc.

 

Fresh-uri vs. fructe proaspete

Conform recomandărilor Ministerului Sănătății din România, este de preferat să oferim copiilor fructele întregi, nu sub formă de fresh-uri. Și pentru a-i învăța, este nevoie ca părinții să fie exemplu pentru ei și să aibă în alimentația lor fructe proaspete. Fructele consumate întregi aduc mult mai multe vitamine, minerale și fibre decât sucurile. Fiecare grupă alimentară își aduce aportul ei la un regim alimentar sănătos – fructele și legumele sunt surse de vitamine, minerale și carbohidrați, cerealele sunt surse de carbohidrați, carnea/ouălele/lactatele/peștele sunt surse de proteine. Deficitele de creștere pot să apară la copiii la care alimentația nu este variată, astfel încât să asigure tot necesarul de macro și micronutrienți.

 

Eticheta ne sare în ajutor

Sucurile, fie pasteurizate, fie nepasteurizate, fie cu adaos de zahăr, fie fresh, nu sunt recomandate pentru că zaharurile din ele au fost associate cu riscul de apariție al anumitor boli. Părinții ar trebui să promoveze consumul de fructe întregi, proaspete, de sezon. Orice aliment pe care îl consumă ar trebui să aibă o etichetă nutrițională, în care să se regăsească detalii precum conținutul energetic/100 g aliment (uneori chiar și numărul de porții și conținutul energetic pe fiecare porție), conținutul în glucide (sau carbohidrați), lipide (sau grăsimi) și proteine. De asemenea, să fie specificat conținutul de zaharuri, de grăsimi saturate și de sare. Este bine să evite alimentele care conțin:

  • Peste 15 g zaharuri/100 g produs;
  • Peste 20 g grăsimi/100 g produs, din care grăsimi saturate peste 5g/100 g produs;
  • Peste 300 kcal pe unitatea de vânzare;
  • Peste 1,5 g sare/100 g produs (sau peste 0,6 g sodiu /100 g produs).

 

FĂRĂ ZAHĂR ÎNAINTE DE 2 ANI!

Ghidul Societății Americane recomandă ca zahărul să nu fie introdus mai devreme de 2 ani la copii, datorită dovezilor privind legătura dintre zahăr și obezitate sau hipertensiune arterială, apărute în perioada adultă. Ele pot fi introduse în alimentația copilului după vârsta de 2 ani, ținând cont însă ca cele 6 lingurițe de zaharuri pe zi să nu fie depașite.

 

Acest articol a apărut în revista Mami.

Lasati un comentariu