Alimentatia in post, un interviu cu dr. Alexandru Popa:
De săptămâna viitoare, intrăm în Postul Mare. Din punct de vedere medical, ce înseamnă schimbarea regimului alimentar pentru organism, mai ales după o iarnă în care am consumat alimente bogate caloric?
În primul rând, trebuie să ținem cont că postul poate presupune consumul de alimente strict de origine vegetală sau poate fi post ovo-lactovegetarian, în care sunt excluse din alimentație doar carnea și peștele, lactatele și ouăle fiind permise. Ținând cont că majoritatea persoanelor țin post vegetarian, în continuare vom discuta despre acest tip de alimentație. O dietă vegetarian are beneficii multiple pentru sănătate, numeroase studii arătând faptul că ar putea scădea riscul de apariție a bolilor cardiovasculare, a unor cancere, precum și a obezității și a diabetului zaharat de tip 2.
Cum ar trebui să ne pregătim înainte de a începe postul propriu-zis?
Din punctul meu de vedere, nu este nevoie de o pregătire deosebită înaintea începerii postului. În niciun caz nu recomand consumarea unei cantități foarte mari de alimente în perioada premergătoare postului, pentru a „compensa“ lipsa cărnii, a lactatelor și a ouălor din perioada următoare. Moderația este importantă în orice tip de dietă adoptată.
Ce reguli trebuie să urmăm pentru a ne asigura că avem o alimentație echilibrată în timpul postului?
Este foarte important ca dieta în post să fie cât mai variată, nu monotonă. Eu le recomand pacienților mei să consume cât mai multe tipuri de legume proaspete (salată, roșii, ardei, ciuperci, castraveți, dovlecei, fasole, varză etc.), crude sau gătite, leguminoase (linte, fasole, mazăre, năut etc.), fructe și cereale integrale. De asemenea, aceștia pot consuma soia și lapte vegetal, putând astfel diversifica foarte mult alimentația din timpul postului. Nu în ultimul rând, trebuie să ținem cont de faptul că foarte multe produse „de post“ nu sunt sănătoase, sunt hipercalorice și ar trebui evitate. În această categorie intră alimentele prăjite, margarina, foitajele, chipsurile, snacksurile, covrigeii, băuturile îndulcite cu zahăr, unele dulciuri, unele uleiuri vegetale (de cocos, de palmier etc.). Produsele vegetariene nu sunt neapărat și sănătoase, prin urmare trebuie să avem grijă să consumăm alimente integrale, cât mai simple, de preferat gătite sau preparate acasă.
Căror categorii de persoane nu le recomandați să țină post? De ce?
Există persoane cărora nu le este recomandat să țină post, întrucât au nevoie de mai multe proteine, vitamine și minerale, asigurate mai facil de alimentele de origine animală. Femeilor gravide și celor care alăptează nu le este indicat postul, acestea trebuind să asigure copilului toți nutrienții, vitaminele și mineralele necesare dezvoltării. Nici în primii ani de viață, copiilor nu le este recomandat postul, întrucât au nevoie de proteine de origine animală pentru creștere. Din punct de vedere spiritual, copiii sub șapte ani sunt scutiți de post, iar celor între șapte și 12 ani le poate fi recomandat să țină prima și ultima săptămână de post. Nu în ultimul rând, persoanele vârstnice sau cele care suferă de boli cronice nu sunt sfătuite să țină post, pentru a-și putea asigura un minim necesar de proteine și de vitamine.
Care sunt riscurile alimentației exclusive vegetariene?
Principalele riscuri ale unei alimentații exclusiv vegetariene sunt reprezentate de posibilele carențe de proteine, vitamine și minerale. Există surse vegetale care pot să completeze aceste vitamine, prin urmare este bine să fie incluse în planul alimentar. Fierul se găsește în fasolea boabe, năut, linte, tofu, spanac, caju, acestea fiind recomandate să fie consumate alături de un supliment de vitamina C (găsită în ardei, citrice, kiwi, pătrunjel etc.), pentru a ușura absorbția fierului.
Calciul se găsește în tofu, napi, kale și broccoli. Vitamina D, un alt microelement deficitar, se găsește în lapte de soia și în cereale, putând fi sintetizată prin expunerea pielii la razele soarelui. Vitamina B 12 se găsește în cereale și în drojdie, zincul în boabele de fasole, nuci și produse de soia, și iodul în prune, mere, mazăre și banane. Spre deosebire de hrana de origine animală, proteinele din produsele vegetale nu conțin toți aminoacizii esențiali, prin urmare persoanele care țin post trebuie să aibă un meniu foarte diversificat și echilibrat.
Există un curent al curelor cu sucuri verzi. Sunt acestea cu adevărat benefice? De ce?
Există un curent care susține că sucurile verzi ajută la detoxifierea organismului. Acest lucru nu este tocmai adevărat, corpul uman având propriile mecanisme de eliminare a toxinelor (prin intermediul rinichilor, al ficatului, al pielii etc.). În funcție de compoziția lor, sucurile verzi au beneficii pentru persoanele care nu pot consuma fructele și legumele ca atare (persoane fără dinți sau care au tulburări de înghițire, care au suferit intervenții chirurgicale la nivelul stomacului etc.). Prin urmare, pentru majoritatea persoanelor, curele cu sucuri verzi nu au un beneficiu pentru sănătate. În plus, dacă sucurile sunt făcute din fructe, acestea au un conținut de zahăr similar cu cel al băuturilor îndulcite din comerț. Prin urmare, nu sunt recomandate niciunui tip de dietă.
De ce ar trebui să țină cont viitoarele mame vegetariene pentru a se asigura că au un aport de nutrienți pe timpul sarcinii?
Viitoarele mame vegetariene ar trebui să aibă un regim alimentar cât mai variat. Există alimente de origine vegetală bogate în proteine (mazăre, fasole boabe, linte, năut, soia, caju etc.), însă pentru a putea beneficia de toți aminoacizii esențiali, alimentația acestora trebuie să fie cât mai diversificată și complexă. În plus, acestea trebuie să colaboreze cu medicul ginecolog și cu medicul nutriționist, pentru a primi suplimente de proteine, de vitamine și de minerale dacă acest lucru se dovedește a fi necesar.
*Acest material a fost publicat în revista Click pentru femei.
