*Acest material a apărut în revista Slab sau Gras.
De multe ori am fost pusă în situația de a răspunde unor întrebări, devenite mituri, despre alimentația și stilul de viață sănătos. Nutriția a devenit în ultimii ani un subiect la care, alături de fotbal și politică, se pricepe toată lumea. De la antrenorii de la sală până la consilieri cu un curs de un weekend și doctor Google, sursele de informații legate de nutriție sunt foarte variate și de foarte multe ori de slabă calitate. Acestea au creat o serie de reguli în conștiința colectivă a societății române, pe care de multe ori trebuie să le demontez în cabinet, în fața pacientului, cu autoritatea medicului specialist. De altfel, pacienții noștri aleg de multe ori să ni se adreseze tocmai pentru o opinie avizată și un sfat în care să aibă încredere. În calitate de medic, dietele întocmite pentru pacienții mei sunt întotdeauna bazate pe ghidurile medicale la zi și pe dovezi susținute de metaanalize.
O primă afirmație ar fi: Nu se combină proteinele cu carbohidrații
Este un mit deoarece recomandările actuale („healthy eating plate”) sunt ca în cadrul unei mese să includem:
- Legume;
- Surse de proteine (fie că vorbim despre proteine de origine animală din carne slabă, lactate, pește, ou, fie că vorbim despre proteine de origine vegetală din fasole boabe, linte, năut, fructe oleaginoase);
- Carbohidrați (fructe, cereale/paste/orez integrale).
A doua afirmatie: Nu se consumă carbohidrați seara
Tot un mit … deoarece aceleași ghiduri precizează că la fiecare masă ar trebui să respectăm asocierile descrise mai sus, nu doar la micul dejun sau la prânz, iar seara să evităm să mâncăm carbohidrați.
A treia afirmație: Fructele se mănâncă numai dimineața sau numai la 2 ore de la masă
Pe același principiu susținut de ghiduri, nu avem un moment recomandat de a consuma fructe, ele putând fi sursă de carbohidrați pentru orice masă. Mai mult, există studii în care pacienții care suferă de prediabet (au valori ale glicemiei între 100 și 126 mg/dl) au obținut valori mai mici ale glicemiei măsurate la 2 ore de la masă atunci când au consumat întâi legumele cu sursele cu proteine și apoi carbohidrații. Prin urmare, când consumăm fructele la finalul unei mese o să obținem o creștere mai usoară a glicemiei, comparativ cu consumul lor pe stomacul gol.
A patra afirmație: Nu bei apă în timpul mesei pentru că nu se mai digeră mâncarea
Tot un mit: enzimele și sucurile gastrice/pancreatice care se secretă cu scopul de a digera mâncarea se adaptează permanent la compoziția conținutului gastric. Prin urmare, consumul apei în timpul mesei nu împiedică digestia.
A cincea afirmație: Dulciurile fără zahăr nu îngrașă
De cele mai multe ori se elimină consumul de zahă ca atare (cel alb, pus în cafea, ceaiuri, prăjituri etc) și este înlocuit fie cu varianta brună, fie cu miere, fie cu siropuri de tip agave, artar etc. Însă această măsură nu înseamnă că se elimină caloriile din zahăr, ci doar că se schimbă cu altele, provenite din alte surse. Există desigur și îndulcitorii fără calorii – folosirea lor în detrimentul zaharului poate fi un beneficiu asupra sănătății atâta vreme cât se respectă dozele recomandate și nu se adaugă caloriile înlocuite: sunt persoane care consideră că dacă au folosit îndulcitor în cafea/ceai pot mânca mai mult.
A șasea afirmație: Alimentele modificate genetic ne modifică genele sau sunt dăunătoare
Unul dintre cele mai vechi alimente modicate genetic este grâul – încă din anul 9000 Î.Hr. fermierii antici au selectat tulpini sălbatice pe care le-au cultivat și de la care au păstrat boabele cele mai mari și mai dure, obținând astfel culturi mai rezistente și mai productive. Pe lângă cereale, au mai fost modificate și roșiile, bananele, merele, soia, bumbacul sau porumbul. Scopul acestor selecții a fost de a crește producția (plantele respective fiind mai rezistente la dăunători, astfel a scăzut și nevoia de pesticide). Genele noastre însă nu pot fi modificate în mod direct de consumul acestora. Este nevoie de mult mai mult pentru a influența genomul uman.
A șaptea afirmație: Alimentul X este sănătos
Nu de puține ori primesc de la pacienții mei din clinica Smart Nutrition întrebarea: Doamna doctor, este adevărat că migdalele sunt sănătoase … sau uleiul de măsline este sănătos? … sau ciocolata neagră este bună? etc. Răspunsul meu este același pentru toate aceste întrebări: în funcție de cantitatea consumată, un aliment poate avea efecte benefice sau nocive (rele) asupra sănătății. Sau, cum spune doamna doctor Simona Tivadar: doza face otrava.
