Luna iulie 2021 este luna in care Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului “Alessandrescu – Rusescu” Bucureşti (INSMC), cu sprijinul Ministerului Sănătăţii, a dat start Campaniei de conştientizare şi prevenţie a obezităţii infantile.
S-a observat in ultimii ani o crestere a incidentei acestei boli in randul copiilor romani, Institutul National de Sanatate Publica inaintand cifra de 18.6% ca rata de incidenta in randul copiilor din tara noastra.
Desi aparitia obezitatii cunoaste multe cauze, una dintre cele mai cunoscute este cea legata de alimentatia excesiva. O alimentatia care aduce mai multa energie/calorii decat are nevoie copilul poate fi usor de atins in conditiile unui consum crescut de alimente ultra-procesate.
Organizatia pentru alimente si agricultura a Natiunilor Unite (Food and Agriculture Organization of the United Nations) a clasificat alimentele in 4 grupe (1):
- Grupa 1- Alimente neprocesate sau minim procesate- cuprinde partile comestibile ale plantelor (fructe, frunze, seminte, radacini) sau de la animale (carne, oua, lapte, organe, ) dar si ciuperci, alge sau apa.
- Grupa 2- Ingrediente procesate- sunt obținute din prima grupa prin procese de presare, centrifugare, rafinare, extragere sau extractie. In aceasta categorie intra uleiurile, untul, untura, sarea, untul, zaharul, melasa, mierea, sirop de artar.
- Grupa 3- Alimente procesate- se obtin prin adaugarea de ingredinte din grupa 2 la alimentele din prima grupa , folosind metode de prezervare precum conservarea, imbuteliere sau fermentația non-alcoolica (in cazul painilor si branzeturilor).
- Grupa 4- alimente ultra-procesate- alimente obtinute prin fractionare, extrudare, prajire, aditivare in cadrul unor procese industriale, care necesita echipamente si tehnologie sofisticate. Exemple de alimente din aceasta grupa: bauturi racoritoare, produse de patiserie si cofetarie, cereale pentru mic dejun si batoane energizante, sosuri, mancarurile care necesita doar incalzire (pre- pregatite, de ex paste sau pizza), carnati, burgeri, supe instant, produse care inlocuiesc o masa (shake-uri de tip meal- replacement).
Industrializarea sistemului alimentar a permis trecerea de la obiceiuri bazate de mancare proaspata, minim procesata la cea de tip „ready to eat” in care, tot ce se face este incalzirea ei. In Marea Britanie si SUA, de exemplu, acest tip de mancare aduce mai mult de jumatate din totalul caloriilor consumate intr-o zi de un copil de varsta scolara (2).
In Romania, accesul la astfel de alimente ultra procesate este facil si le intalnesc in dieta copiilor care sufera de obezitate. Produse de patiserie in loc de mic dejun, sucuri si paste la pranz sau snitele cu cartofi prajiti la cina sunt obiceiuri destul de des intalnite in randul generatiei tinere. Sedentarismul si programul neregulat de somn contribuie si ele la instalarea obezitatii.
Un alt aspect , deloc de neglijat, este faptul ca acesti copiii, se vor transforma in adulti cu probleme de greutate daca nu se intervine in sensul schimbarii stilului de viata cu unul sanatos. Obezitatea vine cu riscuri mari pentru sanatate- diabet zaharat, hipertensiune, cancere, depresie, etc.
Studiul ALSPAC (Avon Longitudinal Study of Parents and Children) sugereaza o asociere intre consumul de alimente ultra procesate si cresterea adipozitatii de la copilarie catre varsta adulta. Peste 9000 de copii inclusi in acest studiu longitudinal si prospectiv au fost urmariti pe o perioada medie de 10 ani, in perioada de varsta 7 – 24 de ani. Dintre alimentele ultraprocesate, cele mai intalnite in dieta copiilor au fost sucurile de fructe, sucurile carbo-gazoase, alimentele gata de mancat/de incalzit, produsele din paine/chifle ultraprocesate. Acestea aduc peste 60 % din totalul aportului caloric. Pana la varsta de 24 de ani, copiii cu un consum mare de alimente ultraprocesate au avut indicele de masa corporala si procentul de grasime din organism mai mare comparativ cu cei care au consumat mai putin aceste mancaruri.
Desi sunt la indemana, costa putin si au gust foarte bun, aceste alimente ultraprocesate ar trebui incluse mult mai rar in dieta noastra.
Bibliografie
- Monteiro, C.A., Cannon, G., Lawrence, M., Costa Louzada, M.L. and Pereira Machado, P. Ultra-processed foods, diet quality, and health using the NOVA classification system. FAO. 2019.
- Chang K, Khandpur N, Neri D, Touvier M, Huybrechts I, Millett C, Vamos E. P. Association Between Childhood Consumption of Ultraprocessed Food and Adiposity Trajectories in the Avon Longitudinal Study of Parents and Children Birth Cohort. JAMA Pediatrics. june, 2021.
*articol publicat in csid.ro
Te invitam sa descoperi si alte articole interesante, pe Blogul Clinicii Smart nutrition!
De asemenea, te invitam sa faci parte din comunitatea Facebook Clinica Smart nutrition si Instagram Clinica Smart Nutrition si de asemenea,
sa ne urmaresti interviurile si prezentarile video pe canalul nostru de Youtube Clinica Smart Nutrition.
