Ce sunt alimentele functionale?

Sunt considerate “functionale” acele alimente care contin o componenta bioactiva nutritiva (vitamine, minerale, proteine etc) sau non-nutritiva (fibre prebiotice, polifenoli etc), care influenteaza in bine functionarea organismului, protejeaza impotriva aparitiei bolilor, previn deficitele nutritionale si pot ajuta la cresterea si dezvoltarea normala a copiilor.

Conceptul de “aliment functional” a fost introdus in jurul anului 1980 in Japonia, cand guvernul a inceput sa aprobe si sa promoveze alimente cu beneficii dovedite in vederea imbunatatirii sanatatii populatiei, precum si pentru a incerca sa observe beneficiile acestora.

Pentru a putea beneficia de intregul rol functional, este recomandat ca alimentele sa fie consumate in forma lor integrala. Cu cat un produs este mai procesat, cu atat poate pierde din vitaminele, mineralele sau fibrele care il fac a fi un aliment functional. De exemplu, painea integrala este facuta din tot bobul de grau, incluzand tarata, germenii si miezul (endospermul), comparativ cu painea alba, care este facuta doar din miez. In cazul celei de-a doua, se pierd fibrele si micronutrientii continuti de tarate si germeni.

Exemple de alimente functionale:

– afine: contin flavonoizi, vitaminele C si K, mangan, fibre alimentare. Mentin sanatatea metabolica, cerebrala si cardiovasculara, si pot reduce riscul de cancer.

– somon si alti pesti grasi: contin acizi grasi nesaturati Omega-3. Ajuta la mentinerea sanatatii creierului, ochilor si a sistemului cardiovascular

– rosii: contin licopen, beta-caroten, vitaminele A si C, potasiu. Ajuta la mentinerea sanatatii cardiovasculare si reduc riscul de cancer, in special de laringe si prostata.

– cereale integrale: contin flavonoide, vitamina E, vitamine din grupul B-urilor, seleniu, mangan, fibre alimentare. Contribuie la mentinerea sanatatii metabolice si a intestinelor.

– kefir: contine peptide bioactive, calciu, probiotice si proteine. Ajuta la reglarea digestiei, mentin sanatatea tubului digestiv, precum si a sistemului imun si a celui cardiovascular.

Rolurile alimentelor functionale:

1. Pot preveni deficientele nutritionale. Atat alimentele functionale conventionale, cat si cele imbogatite ajuta la mentinerea unei concentratii optime de vitamine si minerale, asigurand o cantitate de micronutrienti suficienta pentru a preveni anumite deficite. De exemplu, folosirea sarii imbogatite cu iod a dus la o scadere masiva a incidentei gusei endemice, o afectiune cauzata de deficitul de iod
2. Protejeaza impotriva aparitiei bolilor. Multe alimente functionale sunt bogate in antioxidanti, molecule care neutralizeaza elemente daunatoare cunoscute sub numele de radicali liberi. Astfel, previn aparitia leziunilor la nivel celular, precum si diferite afectiuni cronice cum ar fi diabetul zaharat, cancere sau bolile de inima. Unele alimente functionale sunt bogate in acizi grasi Omega 3 (pestele gras), acestia avand rol antiinflamator si imbunatatind functiile cerebrale si sistemul cardiovascular. De asemnea, alimentele bogate in fibre imbunatatesc nivelul glicemiei, previn aparitia diabetului, a obezitatii si a afectiunilor cardiovasculare.
3. Contribuie la crestearea si dezvoltarea armonioasa a copiilor. Cerealele si anumite tipuri de faina imbogatita contin vitamine din grupul B-urilor, cum ar fi acidul folic, care previne aparitia defetelor de tub neural in viata intrauterina. Un rol important in crestere si dezvoltare il au acizii grasi Omega3, fierzul, zincul, calciul si vitamina B12.

Cum se pot consuma mai multe alimente functionale:

1. Includeti cat mai multe alimente de origine vegetala in meniu. Majoritatea fructelor, legumelor si leguminoaselor contin o cantitate importanta de vitamine, minerale, fibre si antioxidanti. Totusi, fiecare planta are anumite microelemente asa ca, pentru a beneficia de cat mai multe, este bine sa consumati o varietate cat se poate de mare de vegetale.
2. Alegeti fructe si legume de culori diferite. In combinatiile culinare pe care le faceti, incercati sa folositi cat mai multe vegetale de culori diferite, intrucat culoarea este cel mai la indemana indicator al varietatii elementelor benefice din acel produs.
3. Mancati variat in general. Chiar daca vegetalele reprezinta “piatra de temelie” a unei diete sanatoase, nici celelalte alimente (lactatele, carnea, pestele, cerealele, branzeturile) nu trebuiesc ignorate. Si ele contin micronutrienti, fibre, probiotice, sau sunt imbogatite, prin urmare este bine sa aveti o dieta cat mai diversificata, astfel incat sa beneficiati cat mai mult de componenta functionala a alimentelor.
4. Pregatiti alimentele in mai multe moduri. Varietatea modului de a gati aceste produse este aproape la fel de importanta ca cea a alegerii lor, intrucat anumite microelemente sunt mai bine absorbite daca sunt preparate la temperaturi inalte. De exemplu, vitamina C este degradata la temperaturi crescute, in timp ce vitamina A este mai biodisponibila in produsele preparate termic.
5. Reduceti cantitatea de produse procesate (dulciuri, biscuiti, alimente tip fast-food, sucuri etc). Aceste alimente sunt foarte sarace in fibre, vitamine si minerale, si contin mult zahar adaugat, sare si grasimi saturate, care nu sunt benefice organismului, crescand riscul de aparitie a bolilor metabolice: obezitate, diabet zaharat, hipertensiune arteriala, dislipidemie, guta, afectiuni cardiovasculare etc

In cadrul consultatiilor de nutritie pe care le acord in cadrul Clinicii Smart Nutrition imi invat pacientii ce inseamna o alimentatie sanatoasa si cum pot folosi mesele pentru a isi asigura aportul de nutrienti care sa le asigure o viata sanatoasa.

Alimentele functionale se impart in doua mari categorii:

Alimente conventionale (nemodificate):

• fructe: fructe de padure, mere, pere, portocale, banane etc
• fructe oleaginoase: nuci, caju, migdale, alune, fistic etc
• seminte: chia, dovleac, Floarea Soarelui, in, susan etc
• legume: broccoli, spanac, kale, conopida, rosii etc
• boabe: fasole boabe, linte, naut mazare etc
• cereale integrale: ovaz, orz, secara, couscous etc
• peste: somon, sardine, cod, macrou etc
• alimente fermentate: kefir, kombucha etc
• condimente: turmeric, ghimbir, scortisoara etc
• bauturi: cafea, ceai verde etc

Alimente imbogatite (modificate): contin adaosuri de vitamine si minerale:

• suc de portocale imbogatit cu calciu
• alimente fermentate
• cereale imbogatite: anumite tipuri de paine, paste
• iaurt imbogatit cu probiotice
• lapte vegetal imbogatit cu vitamine

*Acest articol a fost publicat în publicația Click Sănătate.